joi, 6 august 2009

Trei

Am zis tot timpu că n-o sa fiu genul ăla. Că n-o sa fiu adolescentul revoltat, cu parinţii-duşmani, că nu o să mă apuce faze de rebeliune subită, că nu o să vreau să mă car de acasă în permanenţă şi că nu o să mă simt total neînteleasa. Bun. Şi fix aşa mă simt acu. Mda. Call it criză adolescentina, imaturitate, mi le asum. Nu e prea matur ceea ce vreau eu în perioada asta, adica aş vrea în primul rând să o lălăi toată ziua fără să îmi ceară careva socoteală. Aş vrea libertate. Şi mă gândesc, şi aşa fac aproape tot ce vreau dar...nu ştiu. Absurd de tot.